Senin de iarna dalba...
Luna clara, imparateasa a cerului, maica stelara vegheaza.
Din cer se cern, ingereste, povesti de iubire.
Dintotdeauna asa-i.
De data asta iubirea se vrea drept nea si nu oricum ci din mii, infinite stele de forme si chipuri dumnezeiesti. Asa cum le stii tu din povesti...
Stralucitoare minuni albe pe pamant cazatoare.
Sunt nori care stiu precis sa simta cand se isca drum nou spre a se asterne drept bucurii, pentru tot felul de copii...
Si mici si mai mari, mai ales dintre cei ce se-amintesc pe sine, constientizand simplu, miracolul " a fi".
S-apoi, revenind la minuni care salta de sus, stralucind...
Stie fiecare sclipire cata-i intreaga si cu toate cele, din cer pentru a se-ntalni doua, rotocol danseaza.
Le pare covorul mai drag cand pamantul asa, impreuna imbratiseaza, in mantie de nea.
Si-asa...
In zbor, cate-un un fulg isi cauta oglinda. Toti sunt una.
"Cat esti de frumoasa!"
Si iar se privesc, in dans potolit, zbor usor, rostind ca pe-o rugaciune nume dragi.
Iarna. Sarbatoarea stelelor ce vin daruri din vazduh chemate anume, binecuvantate...
Minune sa fii, cand stii
privi cu inima
un fulg de nea.
Il vezi precis...
dansand un vis.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Opinia dumneavoastra conteaza.
Spuneti-va parerea despre activitatile noastre.