Am povestit astăzi descoperind împreună ce sunt plantele acestea minunate și cum se pot transforma într-atât cuvintele încât să apară bujorii chiar pe obrăjorii de copii.
Am desenat întâi din amintiri-apoi am și venit cu realitatea concretă spre claritate.
”Eu nu cred ca știu cum arată bujorul”;...” eu am văzut odată unul în grădina”
Ștrumfii, mai nerăbdători, frunzăreau, câțiva auxiliare unde sigur-sigur- la studiul unei litere preferate cu care începe cuvântul ”jucărie”... au mai văzut/întâlnit cuvântul și imaginea -floare.
Și-aveau dreptate.
L-am citit!
De la bujori spre îmbujorați a mai fost un pas...
După ce am călătorit împreună pe-o străduță de propoziții a înțelegere,..a venit momentul propriu-zis de îmbujorare. De la munca în echipe care-i cu tâlc de cooperare.
În echipe s-au proiectat..fie ”Călătorii pe Marte”-desenate, câte 3, cu acord comun, cu înțelegere și repartizare de sarcini... (tu, cuvinte-cheie, după ce-am desentat noi, fiecare câte o propoziție frumoasă o să scriem apoi), fie ”Plimbări în parcul cu dotări noi”-recent observate de copii, balansoare și leagăne, să te tot joci, să te tot avânți...
Bujorii, în starea lor naturala pot fi și albi- puri ca bucuria din suflet de copil.
Aceeasi formă, altă culoare. Tot o iubire..
Cu drag!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Opinia dumneavoastra conteaza.
Spuneti-va parerea despre activitatile noastre.