Miracol să fie?
Copii au desenat cu gând inspirat de strălucitor soare- iar părinții, buni ascultători- au scris poveste- după dictare.
Ce-a ieșit- o minune- șir de mărgăritare... le citești, cum s-au consemnat-delicii de gând frumos:
POVEȘTI ZÂMBITOARE
A fost odată ca niciodată un soare. Soarele se ducea acasă, iar pe drum s-a întâlnit cu o floare.
Soarele:
-Bună, floricică mică!
Floarea:
-Bună, Soare!
Soarele:
-Vrei să mergem în parc să ne jucăm?
Floarea:
-Da, vreau să ne jucăm. Mai ai alți prieteni?
Soarele:
-Da. Norii și stelele sunt prietenii mei.
Floarea:
-Invită-i și pe ei!
Soarele:
-Hai să mergem împreună la mine să-i chemăm!
În scurt timp, au ajuns acasă. Acasă la Soare. Acesta i-a întâlnit și le-a spus prietenilor:
-Stele și nori, haideți să ne jucăm. Am o prietenă nouă, vi-o prezint și vouă...
Stelele și norii, într-un glas:
-Așteaptă puțin să ne întrebăm părinții!
Au ieșit cu toții afară. Unde afară? Pe cer, pe pământ.
S-au jucat cu voioșie, iar seara, când Luna a apărut pe cer, Soarele s-a îndreptat spre casă. La fel și norii- stelele s-au alăturat nopții să vegheze somnul copiilor școlari. iar floarea, fericită- a adormit și ea.
O distracție pe cinste, cu prietenie! Așa a fost ziua!
Andreea&tata
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Opinia dumneavoastra conteaza.
Spuneti-va parerea despre activitatile noastre.